sâmbătă, 19 iulie 2014

Astazi am invatat...

Aseara am vizionat ultima parte din filmul vietii regelui Solomon. Desi am citit pildele si intelepciunile lui si mi le plac foarte mult, filmul a reusit cumva sa ma faca sa aprofundez si mai bine calitatea cuvintelor intelepte ale lui Solomon. Deci am adormit cu gandul la faptul ca regele a realizat de-alungul vietii sale atat lucruri bune cat si rele iar la sfarsit a dedus ca totate sunt desertaciune si vanare de vant.
In dimineata aceasta de cum am deschis ochii am luat cartea sa mai trec odata cu privirea peste viata regelui...  Am avut la dispozitie o ora si ceva  dupa care am plecat la munca.
Astazi am avut patru ore la o casa. Am calcat, spalat geamurile, aspirat, curatat baia si am dat cu mopul.
Doamna m-a rugat sa mai raman o ora in plus pentru ai face curatenie intr-un dulap. Toate lucrurile erau impachetate in pungi, iar eu trebuia sa schimb pungile vechi cu altele noi deoarece primisera ceva miros neplacut. Am intrat in camera cu pricina si m-am pus pe treaba. In timp ce deschideam pachetele, cuvintele lui Solomon imi rasunau tot mai tare in urechi. Le intelegeam tot mai clar odata cu despachetarea si reimpachetarea lucrurilor adunate dealungul timpului  in dulap.Seturi de prosoape noi cu eticheta dar invechite si ingalbenite de timp, lenjerii de pat brodate, coverturi, draperii, fete de mese din dantela,servetele brodate, genti, curele, insfarsit o sumedenie de lucruri.Se vedea clar cum peste toate au trecut anii...s-au invechit in pachetele cu pungi in dulap...
      Astazi am invatat  si am crezut cu tot sufletul ca eu trebuie sa procedez altfel...
      Astazi mi-am luat angajamentul ca dulapurile mele vor fi cat se poate de libere...
      Astazi am invatat ca si dulapurile au nevoie sa respire...
      Astazi mi-am reorganizat mental tot ceea ce am de gand sa aranjez in casa cea noua cand ne vom muta.
      Astazi am invatat ca nu ne sunt necesare  lucruri si obiecte pe care sa le tinem doar impachetate in dulapuri...



 Am inceput lucrari mari: am zidit case, am sadit vii,
Am facut gradini si parcuri,
Mi-am facut iazuri ca sa pot uda din ele o dumbrava unde cresteau copacii;
Am cumparat robi si roabe si am avut feciori nascuti in casa, asemenea si turme de vite, si oi fara de numar,
mai mult decat toti cei care au fost inaintea mea in Ierusalim.
Am strans aur si argint si numar mare de regi si de satrapi;
Am fost mare si am intrecut pe toti cei care au fost inaintea mea in Ierusalim si intelepciunea a ramas cu mine.
Si tot ceea ce doreau ochii mei nu am dat la o parte si n-am oprit inima mea de la nici o veselie, caci inima mea s-a bucurat de toata osteneala mea, si aceasta mi-a fost partea din toata munca mea.
Apoi m-am uitat cu luare aminte la toate lucrurile pe care le-au facut mainile mele si la truda cu care m-am trudit ca sa le savarsesc si iata, totul este desertaciune si vanare de vant si fara nici un folos sub soare.
(Eclesiastul cap:2)
Astazi am inteles cuvintele lui Solomon cel mai bine!
Sa aveti o seara minunata!

12 comentarii:

prietena-japoneza spunea...

ai multă dreptate în ceea ce ai scris!
şi îmi place mult citatul referitor la Solomon!

Mariana spunea...

Corina...e grea tema aceasta din Eccleziast.
Domnul pe toate ni le dă în dar, ca să le luăm ca din mâna Lui şi să fim mulţumitori.
Domnul pe toate le-a făcut bune foarte...numai omul, mereu, perverteşte sensul lucrurilor, M-am tot întrebat şi eu, citind...de ce oare doamna ta nu s-o fi bucurat de dantelării şi toate acele lucruri frumoase, ci a ales să le dosească în dulapuri? Se pare că a bucurat-o mai mult ideea de a le avea decât de a le folosi...Suntem egoişti, aşa procedăm de multe ori cu oamenii de lângă noi, cu oamenii ca şi noi. Preferăm să-i avem, să-i dominăm, să ni-i supunem, decât să ni-i luăm con-lucrători în vieţile noastre...

corina spunea...

Prietena-japoneza, e frumos sa stim sa ne oprim la timp cand e vorba de strans diverse.
Intelepciunile lui Solomon totdeauna mi-au placut. :)

corina spunea...

Mariana, probabil ca unele dantelarii le-a folosit dar apoi cand le-a inlocuit cu altele mai recente acelea au fost aranjate frumos in pungi si au ramas fara utilitate.Vreau sa punctez faptul ca toate aceste asternuturi au fost lucrate manual de mama ei, si reprezinta lucruri legate de suflet. Adevarul este ca lucrul manual este pretuit doar de cine il intelege.:)
Iar celelalte care au fost candva noi, poate le-a cumparat in ideea ca au fost ieftine si bune.
Stii tu zicerea aceea: Las sa fie ca nu se stie niciodata...
Insfarsit, am inteles atat de bine ca aici pe pamant totul se invecheste ba chiar si omul... :)





CCristinaC spunea...

Intr-adevar, bogatia unui om nu sta in lucruri adunate, ci in ganduri si fapte bune. Ajungem sa muncim prea mult pentru niste lucruri si mai mult pentru a pastra acele lucruri.
Oare doamna nu s-a gandit sa daruiasca acele lucruri si sa fericeasca o familie tanara, la inceput de drum?

corina spunea...

Cristina, pentru fapte mari este nevoie de metanoia care o primim atunci cand ne intalnim cu Dumnezeu. :)

Nicol spunea...

"Toate sa le incercati, tineti ce este bun." zice Sfantul Apostol Pavel! de multe ori si eu adun lucruri care imi plac, care le-am primit ori sunt de la mama,ca apoi sa le pun deoparte pentru altele noi...Cred ca ce ma leaga mai mult de ele este un sentiment al respectului sau pretuirii pentru cel care mi le-a oferit!Amintirile care ma leaga de acestea sunt mai pretioase decat lucrul in sine!

corina spunea...

Nicol, cred ca astfel de lucruri adunam majoritatea. Sper sa pot depasi astfel de bariere si sa merg mai departe.
Cu alte cuvinte nu vreau sa geama dulapurile de greutate iar eu sa fiu tot nemultumita si sa ma plang mereu ca nu am ce sa pun pe mine.

Anonim spunea...

Ai dreptate Corina, însă lucrul mâinilor mamei e atât de prețios...! Trăiesc asta și eu, am primit în dar de la mama mea ceea ce a lucrat în tinerețea ei (acum este aproape oarbă, nu ar mai putea lucra ceva)și-mi sunt atât de prețioase încât mă tem să le folosesc... Unele sunt chiar țesute integral la război de mama mea, acum 30-40 de ani. Le-aș lăsa fetiței mele, să știe ce frumos a lucrat bunica ei... Și da, când le privesc, trăiesc același sentiment: toate trec, inclusiv viața.

Mihaela Dămăceanu spunea...

Că adevărat zici, Corina şi foarte mult mi-a plăcut foarte citatul. Eu tot mereu mai golesc din dulapuri şi dau din ele, dar parcă niciodată suficient. Exact cum spui tu despre doamna, am şi eu o persoană apropiată şi îţi înţeleg foarte bine decizia luată.

corina spunea...

Marinela, cred ca este bine totusi ca aceste asternuturi sa fie spalate si reimprospatate din cand in cand, scoase la aer si miscate cat de cat si cu siguranta se vor pastra bine foarte multi ani. Macar odata pe an vara sa vada si ele soarele. :)
Multumesc pentru gand!

corina spunea...

Mihaela, intelegi tu lucrurile cum stau cu lucrusoarele lasate mostenire :)
O zi tare faina iti doresc!