luni, 26 aprilie 2010

Cele doua broaste



A fost odata doua broscute care au cazut intr-o galeata cu smantana.Imediat si-au dat seama de pericolul in care se aflau. Si ... nu era deloc usor sa innoti mult timp,an smantana cremoasa.La inceput,broscutele si-au dat toata silinta sa lupte impreuna pentru a se putea salva cat mai repede cu putinta.In ciuda efortului depus bateau pasul  pe loc si parca se afundau tot mai mult.Era destul de dificil sa se tina la suprafata pentru a putea respira.Una dintre ele a spus:
      Nu mai pot !este imposibil sa ies de aici mai bine mor.Nu vad de ce sa imi prelungesc suferinta...Ce sens are sa mor obosita?
       Dupa ce a spus asa s-a oprit din innot si s-a scufundat in lichidul cremos alb care a acoperit-o cu repeziciune.
  Cealalta broscuta ramasa singura fiind mai ambitioasa si persistenta si-a spus:
       Ce o sa fac?
        Este imposibil de esit din mijlocul acestei materii .Nu pot sa inaintez nici macar cat de putin mi-as dori.
       Cu toate ca sfarsitul imi este aproape ,prefer sa lupt pana in ultimul moment.Nu vreau sa mor nici un minut inainte sa-mi fi sosit ceasul.
Adunandusi toate puterile a inceput sa inoate in continuare batand pasul pe loc fara sa avanseze nici un centimetru timp indelungat.
  Dar deodata de atata batut din picioruse,smantana s-a transformat in unt.
   Surprinsa broscuta a facut un salt si s-a urcat pe marginea galetii.De aici ia fost usor sa se intoarca la casuta ei cantand fericita.
Invatatura?Trebue sa luptam pana la capat .Sa nu taiem din cruce.Numai asa vom iesi biruitori in fata oricarei probleme de orice marime ar fi ea.Binecuvantare sa aveti!

11 comentarii:

Rodica Botan spunea...

Faina de tot povestea ta. Si...cred ca ma duc sa-mi ung o felie de piine cu unt si miere. Multumita broscutei tale...

Anonim spunea...

asta da incurajare multumesc magdalena

Beni spunea...

Asta da incurajare ,a venit la timpul potrivit.Multumesc .Magdalena

corina spunea...

Ma bucur Rodica ca ai trecut pe la broscuta mea si iti doresc pofta mareeeee!

corina spunea...

Beni asa luam putere unii de la altii si ampreuna toti de la Hristos Domnul!

kis spunea...

o lectie de viata!
foarte frumoasa.

corina spunea...

Kis asa este doar sa vrem sa vedem.

elena marin-alexe spunea...

Adevarata invatatura pentru situatii fara iesire.O zi binecuvantata sa aiCorina draga!

corina spunea...

Elena la fel iti doresc si tie din suflet!

adriana spunea...

mi-a placut foarte mult povestea asta ...e foarte reala, numai ca in relitate oamenii de multe ori sunt si mai perseverenti decat broscutele in a-i impiedica pe altii sa iasa la suprafata

corina spunea...

Din pacate da....e dureros....