atata placere pentru noi fii lui duhovnicesti.Mi-am zis ca poate cand o sa ajung in tara ,o sa incerc sa caut prin cotloanele casei si cine stie poate o sa am norocul sa gasesc vreunul din cate am scris .Am zis asa din tot sufletul :Doamne ce mi-as dori sa am caietul acela de demult.In urma cu vreo doua zile a venit din tara, sora mea in vizita si printre altele imi spune :Corina ti-am adus un lucru de valoare!Ti-aduci aminte de cand scriam noi poezii de la parintele Cristian cand eram copile? Ce sa va spun ca mi-a stat inima in loc!Am zis uite ca mi-a trimis Domnul caietul!Am ramas uluita!Dar si bucuroasa.Acum din acest caiet vreau sa va impartasesc pe parcurs cate o poezie frumoasa,sau cate o cantare.Doresc ca toate lucrusoarele de mana pe care le voi mai realiza sa fie presarate cu aceste poezii minunate.Caietul arata foarte rau pentru ca a fost ratacit prin pod iar tata l-a gasit in urma chiar cu doua trei saptamani exact cam in aceeasi perioada cand ma gindeam eu la caiet.Pentru mine lucrul acesta il consider o adevarata minune din partea lui Dumnezeu.Zilele acestea o sa-l pregatesc pentru postare.Acum de data aceasta va invit eu ca sa savuram impreuna minunatele bucate pe care Domnul ni le-a pregatit.Cu siguranta unele dintre ele le cunoasteti si voi, dar nu strica sa ni le mai reamintim chiar si acuma dupa ce au trecut vreo douazeci si trei de ani de cind le-am asternut pe hartie.Va doresc sa traiti si voi asemenea stari pentruca sunt atat de benefice sufletului.!Aceasta este istoria caietului din copilarie pe care am trait-o aceste zile!
Sunt intr-o calatorie nesfarsita in eternitate si mai am destul timp sa comunic cu mine si cu cei din jur.
joi, 15 aprilie 2010
Raspunsul lui Dumnezeu
atata placere pentru noi fii lui duhovnicesti.Mi-am zis ca poate cand o sa ajung in tara ,o sa incerc sa caut prin cotloanele casei si cine stie poate o sa am norocul sa gasesc vreunul din cate am scris .Am zis asa din tot sufletul :Doamne ce mi-as dori sa am caietul acela de demult.In urma cu vreo doua zile a venit din tara, sora mea in vizita si printre altele imi spune :Corina ti-am adus un lucru de valoare!Ti-aduci aminte de cand scriam noi poezii de la parintele Cristian cand eram copile? Ce sa va spun ca mi-a stat inima in loc!Am zis uite ca mi-a trimis Domnul caietul!Am ramas uluita!Dar si bucuroasa.Acum din acest caiet vreau sa va impartasesc pe parcurs cate o poezie frumoasa,sau cate o cantare.Doresc ca toate lucrusoarele de mana pe care le voi mai realiza sa fie presarate cu aceste poezii minunate.Caietul arata foarte rau pentru ca a fost ratacit prin pod iar tata l-a gasit in urma chiar cu doua trei saptamani exact cam in aceeasi perioada cand ma gindeam eu la caiet.Pentru mine lucrul acesta il consider o adevarata minune din partea lui Dumnezeu.Zilele acestea o sa-l pregatesc pentru postare.Acum de data aceasta va invit eu ca sa savuram impreuna minunatele bucate pe care Domnul ni le-a pregatit.Cu siguranta unele dintre ele le cunoasteti si voi, dar nu strica sa ni le mai reamintim chiar si acuma dupa ce au trecut vreo douazeci si trei de ani de cind le-am asternut pe hartie.Va doresc sa traiti si voi asemenea stari pentruca sunt atat de benefice sufletului.!Aceasta este istoria caietului din copilarie pe care am trait-o aceste zile!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Multumesc pentru vizita. Sunt foarte frumoase creatiile tale, si vorbele intelepte sunt foarte folositoare la drumul lung pe care ne aflam. Multumesc.
Trimiteți un comentariu