Un vapor a
ancorat in Mexic, langa un micut sat de pescari. Un turist, i-a complimentat pe
pescari pentru calitatea produselor si i-a intrebat cat timp le ia sa prinda
acei pesti. "Nu foarte mult timp."au raspuns pescarii la unison. "Dar de ce
n-ati mai stat, ca sa prindeti mai mult peste?" Pescarii i-au raspuns ca micile
cantitati pe care le prind, sunt suficiente pentru nevoile lor si ale familiilor
lor. "Pai, si ce faceti in restul timpului?" a intrebat turistul "Dormim pana
tarziu, pescuim putin, ne jucam cu copiii si ne facem siesta impreuna cu sotiile
noastre. Mai tarziu, pe seara, mergem in sat, unde ne intalnim cu prietenii, bem
putin, cantam la ghitara cateva cantece si tot asa.... Avem o viata plina."
Turistul i-a intrerupt, "Stati putin! Eu am absolvit Harvard-ul, am o diploma in
economie si pot sa va ajut! Trebuie sa pescuiti mai mult timp in fiecare zi. In
felul asta, o sa puteti vinde pestele pe care il prindeti in plus. Cu veniturile
suplimentare, veti putea cumpara o barca mai mare." "Si dupa asta?" au intrebat
pescarii. "Cu banii suplimentari pe care-i va aduce barca, veti putea cumpara o
a doua si o a treia barca si tot asa, pana cand veti avea o intreaga flota de
traulere (barci de pescuit). In loc sa vindeti pestele unui intermediar, veti
putea negocia direct cu marile fabrici de procesare, poate chiar sa va
construiti propria fabrica. Atunci veti putea parasi satucul asta micut si sa va
mutati in Mexico City , Los Angeles , sau poate chiar la New York ! De acolo va
veti putea conduce noua intreprindere prospera." "Si cam cat timp ne-ar lua
asta?" au intrebat pescarii. "Douazeci, poate chiar douazeci si cinci de ani." a
replicat turistul. "Si dupa asta?" "Dupa asta? Ei bine, prietene, asta-i
momentul cand devine cu adevarat interesant," a raspuns zambind larg turistul.
"Cand afacerea ta este cu adevarat uriasa, poti sa incepi sa vinzi si sa cumperi
active si sa faci milioane de dolari!" "Milioane? Serios? Si dupa asta?" au
intrebat pescarii. "Dupa asta, veti putea sa va retrageti din afaceri, sa traiti
intr-un satuc linistit si retras pe malul marii, sa dormiti tarziu, sa va jucati
cu copiii vostri, sa va faceti siesta cu sotiile si sa va petreceti serile
impreuna cu prietenii distrandu-va cum vreti voi." "Cu tot respectul, domnule,
dar asta e exact ce facem acum. Care ar fi rostul sa irosim douazeci
si cinci de ani?" au intrebat mexicanii... ( de pe mail de la Alina) |
Sunt intr-o calatorie nesfarsita in eternitate si mai am destul timp sa comunic cu mine si cu cei din jur.
miercuri, 27 iunie 2012
Parabola mexicana despre viata
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
Superba lectie de viata!Ca sa mai adaug ceva, nu are rost!Sa ne ajute Dumnezeu sa le urmam exemplu!
"Fericiți cei săraci cu duhul "
Cât adevăr se ascunde într-o frază pe care majoritatea nu o înțeleg.Simplitatea este mai de preț decât orice comoară materială.Și acestă lecție de viață pe care ne-ai împărtășit-o este binevenită pentru noi cei care uităm uneori spre ce destinație am vrut să ajungem și unde ne-am împotmolit.
o viata simpla aduce multe bucurii fata de o viata complicata care iti rapeste si putinele bucurii pe care le ai
Genială povestea! :)
Mulţumesc, Corina.
Super tare. Mi-a placut foarte mult. Ma bucur ca ai scris-o. Sper ca nut e superi daca o trimit si prietenilor mei. Pup
Am adus-o cu toata dragostea pentru voi!
Ma bucur ca v-a placut cum dealtfel si mie.
Multumesc Alinei care mi-a trimiso. :)
Carol cu placere! :)
Trimiteți un comentariu