miercuri, 19 ianuarie 2011

O nevointa III



Greu am mai inghitit ceaiul acela,pentru ca toata gura imi era o rana si-mi supura, dar dupa trei zile, pe cand mama era aplecata sa aprinda focul in soba, am reusit sa articulez cuvantul mama!I s-a parut mamei ca aude ceva, dar a crezut ca a fost o pisica...In ziua aceea n-am mai putut zice vreun cuvant, dar a doua zi i-am cerut ceai.Si m-o luat mama plangand in brate si a zis: Savetuca, daca tu ai grait, si mortii din morminte vor invia!
Si m-o ajutat Dumnezeu si Sfantul Ioan si mi-o revenit graiul si m-am facut destul de bine pana primavara.Dar era foamete si eu eram tare slaba.Atat de slaba ca ma tinea mama in brate in timp ce torcea cu furca-n brau.Si s-a uitat odata la fus si a vazut ca e mai gros decat piciorul meu, s-atunci s-o hotarat sa ma trimita cu Carsul, cu ceilalti copii, in Ardeal.Si a avut grija Dumnezeu de mine si i-o dat inima buna la un crestin, la Mihai Rachita, din satul Soimeni, judetul Cluj.Si m-o hranit cu lapte de bivolita vreo trei luni de zile si asa m-am intremat si m-am facut bine.Si m-am gandit atunci ca pentru orice lucru bun Dumnezeu se va bucura si m-am hotarat SA NU MAI TAI CU CUTITUL DUMINICA.Macar atata puteam face si eu pentu cata minune a facut El cu mine!"
Traeste mama mea in Bucovina, in comuna Bilca, si poate confirma...cat este de bun Dumnezeu!

                                           Sfarsit!
           .
                                    Va doresc o zi binecuvantata!

9 comentarii:

Liliana spunea...

Impresionant!...in rest fara cuvinte...

corina spunea...

Liliana, bine zici tu fara cuvinte...
Multe minuni se fac in biserica noastra unde a dat Dumnezeu de a plouat cu atatia sfinti, asa ca-i faina biserica mea?

Beatrice spunea...

Cum spunea si Liana,chiar fara cuvinte.Dar asta dovedeste inca o data ca exista minuni.Te pup.

irina spunea...

Chiar ca am ramas fara cuvinte ...Dumnezeu a facut si face minuni!

Imbratisari,

Irina

C.T spunea...

Minunat ! minunile sunt si fac parte din viata noastra , dar trebuie sa fim smeriti si cu credinta.Multa sanatate , liniste sufleteasca .

Deea spunea...

Asta credinta adevarata! Oricat de greu ti-ar fi sa nu uiti de Dumnezeu si sa crezi in El. Noi ar trebui sa-I multumim in fiecare zi pentru tot ce ne ofera, insa din pacate mai uitam.

corina spunea...

Va multumesc pentru reactiile voastre.
Deea din pacate uitam de fiecare data sa multumim...:)

ELISA spunea...

Gracias por tu visita, me hace mucha ilusión que comentes mis cosas, aunque no entiendo tu blog, mi amiga Alexandra a veces me traduce algo. Un abrazo y feliz año.

Andreea spunea...

Vai cat de minunata istorisire....asa m-am umplut de dor dupa Sfantul Ioan cel Nou.Draga mea, intr-o seara am stat pana la 12 pe blogul tau admirand intr-una postarile tare. Imi esti tare draga! Te imbratisez!!!