joi, 29 aprilie 2010

Din nou inimioare

De data aceasta am schimbat culoarea inimioarelor pe care le-am facut an acest timp.Va invit  sa vedeti cum au iesit an ton albastru. Din nou o sa ancerc printre ele  sa presar si cateva cuvinte alese sau lumanarele.


Pentru panza de iubire,e razboiul cel mai greu
Deavolul tot rupe fire ,noi le annodam mereu.


Doar atata strangi si ai,cat amparti acum si dai;
Doar atata ai pe drum,cat amparti si dai acum.



Noi ne laudam cu Domnul, cu tot harul Legii noi.
Insa Domnul oare poate sa se laude cu noi?


Tot visand la multe lucruri,la palatul ce nu-l ai,
Nici de el tu nu te bucuri ,nici de casa-n care stai.


Mii de scoici pescarii cara ca sa afle-un margarit.
Dar o piatra si mai rara e un credincios smerit.


Daca noaptea te surprinde printre gropi,pe drumuri grele,
Bine e sa ai la tine cel putin ...lumanarele.


In speranta ca nu v-am plictisit....




Am ajuns cu bine la sfarsit.
Va doresc bucurii!











luni, 26 aprilie 2010

Cele doua broaste



A fost odata doua broscute care au cazut intr-o galeata cu smantana.Imediat si-au dat seama de pericolul in care se aflau. Si ... nu era deloc usor sa innoti mult timp,an smantana cremoasa.La inceput,broscutele si-au dat toata silinta sa lupte impreuna pentru a se putea salva cat mai repede cu putinta.In ciuda efortului depus bateau pasul  pe loc si parca se afundau tot mai mult.Era destul de dificil sa se tina la suprafata pentru a putea respira.Una dintre ele a spus:
      Nu mai pot !este imposibil sa ies de aici mai bine mor.Nu vad de ce sa imi prelungesc suferinta...Ce sens are sa mor obosita?
       Dupa ce a spus asa s-a oprit din innot si s-a scufundat in lichidul cremos alb care a acoperit-o cu repeziciune.
  Cealalta broscuta ramasa singura fiind mai ambitioasa si persistenta si-a spus:
       Ce o sa fac?
        Este imposibil de esit din mijlocul acestei materii .Nu pot sa inaintez nici macar cat de putin mi-as dori.
       Cu toate ca sfarsitul imi este aproape ,prefer sa lupt pana in ultimul moment.Nu vreau sa mor nici un minut inainte sa-mi fi sosit ceasul.
Adunandusi toate puterile a inceput sa inoate in continuare batand pasul pe loc fara sa avanseze nici un centimetru timp indelungat.
  Dar deodata de atata batut din picioruse,smantana s-a transformat in unt.
   Surprinsa broscuta a facut un salt si s-a urcat pe marginea galetii.De aici ia fost usor sa se intoarca la casuta ei cantand fericita.
Invatatura?Trebue sa luptam pana la capat .Sa nu taiem din cruce.Numai asa vom iesi biruitori in fata oricarei probleme de orice marime ar fi ea.Binecuvantare sa aveti!

vineri, 23 aprilie 2010

Doctorul





Intr-o zi intr-o casuta,cand eram acasa eu
Se vorbea despre un doctor ce nu credea in Dumnezeu.

Intr-o zi cum sta la masa si citea dintr-un roman
Iata unde ca la dansul vine-un copilas sarman.

Domnul doctor mama mea e grav bolnava si taticul a murit
Iar eu fiind cel mai mare dupa leacuri am venit.

Doctorul se-nduioseaza de la masa se ridica
Si cu gandul tot la carte gresind ia o alta sticla.

Bucuros copilul fuge la maicuta lui bolnava
Nestiind ca duce-n mana in sticluta lui otrava.

Doctorul daca-l petrece cu privirea pe orfan
Se intoarce iar la masa si citeste din roman.

Dar deodata se-nfioara de la masa se ridica,
Oare ce medicamente i-o fi pus in a lui sticla?

Cand zareste eticheta inima i s-a oprit.
Ah! ce crima poat sa fie grav e ceea ce-am gresit.

N-am sa mai ajung copilul cea fugit la a lui mama
Daca gusta din otrava v-a muri de buna seama.

Atunci plin de disperare in genunchi s-a aruncat
Si cu ochii plini de lacrimi catre ceruri a strigat:

Daca este divinitate daca este Dumnezeu,
Sa-mi asculte rugamintea glasul sufletului meu.

Faca dar sa nu ajunga la maicuta lui bolnava
Copilasul care duce in sticluta lui otrava.

Iata usa se deschide copilasul cu sfiala,
Si cu ochii plini de lacrimi ii arata mana goala.

Domnul doctor eu in fuga am cazut si-am spart sticluta
Fieti mila si-mi da alta sa nu moara si maicuta!

Doctorul cu bucurie il serveste-n graba mare
Si-l petrece cu privirea copilasul la plecare.

Si-a plecat genunchii, fruntea pana la pamant,
Si-ntr-un fel de umilinta s-a rugat Domnului Sfant:

Recunosc ca este acolo sus an cer un Dumnezeu.
Vreau sa fiu si eu de-acuma un mic slujitor al Sau.
AMIN.
Va doresc o zi binecuvantata!

joi, 22 aprilie 2010

Buna dimineata




Eu nu sunt bautoare de cafea dar nu refuz ceaiul.Prefer ceaiul de lamaie sau alte fructe.O feliuta de paine prajita cu ulei de masline si o jumatate de rosie taiata felii sau cu doua trei lingurite de bulion si o cana de ceai iasa un mic dejun excelent.Iar pentru cei ce postesc miercurea si vinerea il recomand cu caldura.

Meniul pentru astazi:  Supa de galuste
                              
                                 Ficatel de pui cu pireu de cartofi

                                 Salata de castraveti.(verzi)
Pentru azi mi-am propus si blatul pentru amandine pe care le-am facut de Pasti si au iesit excelente.Maine le siropez le pun crema si glazura. Aceasta este munca de la schimbul unu iar schimbul doi la servici.Va doresc o zi usoara tuturor.

In timpul lucrului:CANTA SI MERGI MAI DEPARTE,
                          LA CAPATUL DRUMULUI TE ASTEAPTA DUMNEZEU(Fericitul Augustin)

sâmbătă, 17 aprilie 2010

Sase pui si-o biata mama




Intr-un timp o randunica,avea-n cuibu-i sase pui
si privea la ei sarmana,ca la chipul soarelui.

 De cu zori si pana-n seara,alerga pe deal  pe vai
alerga ca sa adune hrana pentru puii sai.

De iubire nu odata s-a culcat ea nemancata 
Dar destul de fericita ca nu s-antamplat nicicand,

Dintre pui s-adoarma vreunul,ars de sete sau flamand
Nici n-a fost mai mandra mama decat ea-ntre randunici.

Cand vazu-ntr-o zi ca puii ,se facusera voinici
Nici n-a mai avut rabdare pana cand pe fiecare

Pui, nu l-anvatat sa zboare, incotro voiau sub slava
Randunica istovita a cazut in cuib bolnava.

Si cu ochii plini de lacrimi zise celor sase pui
Dragii mamei eu de-aseara simt in inima un cui.

Aripile greu ma dor si nici vorba sa mai zbor,
Dumnezeu mi-a dat putere,oricand am avut nevoie,

Sa adun intr-una hrana numai numai pentru voi.
Astazi fiindca sunt bolnava dragii mamei se cuvine,

Mari cum v-a crescut maicuta,sa-ngrijiti si voi de mine.
Si ca nimeni dintre pui, sa nu simta ca mi-e rob,

Sa-mi aduca fiecare zilnic numai cate-un bob.
Ale voastre sase boabe milostive ma vor tine,

Pana cand o vrea Domnul sa ma faca iarasi bine.
Ascultand cuvantul mamei au zburat cei sase pui

Si-au adus vreo sase zile,fiecare bobul lui.
Mai departe ansa puii beti de-al slavilor analt,

Fiecare avand credinta ca-i aduce celalalt.
N-a adus niciunul bobul si uitata mucenica,

A murit an cuib de foame cea mai sfanta randunica.
A ramas de-atunci povestea trista,neluata-n seama,

Orisicui ai vrea s-o spui ca o mama poate creste ,
Sapte opt sau zece pui ansa zece pui adesea,

Dupa cum bag eu de seama 
Nu pot toti hrani o mama.
AMIN.(Vasile Militaru)
O zi binecuvantata!







joi, 15 aprilie 2010

Raspunsul lui Dumnezeu


In urma cu vreo doua saptamani mi-a venit un gand, si anume:Ma gindeam  ca ce bine ar fi fost sa fi pastrat eu unul din caietele de poezii pe care le-am scris de cand eram in clasele primare, de la Biserica din Greci ,unde parintele Cristian care slujea acolo ne imbogatea masa cu multe daruri proaspete numai bune de mancat O adevarata hrana duhovniceasca pentru suflet.Una dintre ele fiind poeziile,pe care le culegea cu
atata placere pentru noi fii lui duhovnicesti.Mi-am zis ca poate cand o sa ajung in tara ,o sa incerc sa caut prin cotloanele casei si cine stie poate o sa am norocul sa gasesc vreunul din cate am scris .Am zis asa din tot sufletul :Doamne ce mi-as dori sa am caietul acela de demult.In urma cu vreo doua zile a venit din tara, sora mea in vizita si printre altele imi spune :Corina ti-am adus un lucru de valoare!Ti-aduci aminte de cand scriam noi poezii de la parintele Cristian cand eram copile? Ce sa va spun ca mi-a stat inima in loc!Am zis uite ca mi-a trimis Domnul caietul!Am ramas uluita!Dar si bucuroasa.Acum din acest caiet vreau sa va impartasesc pe parcurs cate o poezie frumoasa,sau cate o cantare.Doresc ca toate lucrusoarele de mana  pe care le voi mai realiza sa fie presarate cu aceste poezii minunate.Caietul arata foarte rau pentru ca a fost ratacit prin pod iar tata l-a gasit in urma chiar cu doua trei saptamani exact cam in aceeasi perioada cand  ma gindeam eu la caiet.Pentru mine lucrul acesta il consider o adevarata minune din partea lui Dumnezeu.Zilele acestea o sa-l pregatesc pentru postare.Acum de data aceasta va invit eu ca sa savuram impreuna minunatele bucate pe care Domnul ni le-a pregatit.Cu siguranta unele dintre ele le cunoasteti si voi,  dar nu strica sa ni le mai reamintim chiar si acuma dupa ce au trecut vreo douazeci si trei de ani de cind le-am asternut pe hartie.Va doresc sa traiti si voi asemenea stari pentruca sunt atat de benefice sufletului.!Aceasta este istoria caietului din copilarie pe care am trait-o aceste zile!

luni, 12 aprilie 2010

Inimioare

Incetul cu incetul incep sa termin si eu inimioarele pe care le-am inceput cu ceva timp in urma.Nu sunt casnica si de aceea mai tot timpul ma plang ca nu am timp.Insa totdeauna prefer sa las televizorul sau alte preocupari mai putin importante si dau curs lucrului de mana care pe mine una  ma odihneste. Incerc sa redau citeva fotografii mai in jos. Printre ele o sa presar si cite o vorba inteleapta.

Pentru orice lucru este o clipa prielnica si vreme pentru orice indeletnicire de sub cer.-----
++
Casa ta intotdeauna cu iubire s-o-ncalzesti ,ea sa fie calda-n toate cate faci,cati ani traiesti.
Unde casnicia-i buna, e tot soare si-n furtuna;unde casnicia-i rea,si pe soare-i vreme grea.


Duhul Sfint este puterea darurilor
Fiecare suntem inzestrati de la bunul Dumnezeu cu cite un dar incercati fiecare sa il gasiti si sa il folositi.

Femeile intelepte zidesc casa,iar cele nebune o darama cu mana lor.

Munca-ti lumineaza mintea alungindu-ti intristarea,te fereste de ispite intarindu-ti infrinarea si-ti aduce bucuria, multumirea si cantarea.



A fost odata un batran musulman care-si cistiga existenta,vinzand tot felul de fleacuri si vechituri.Oamenii credeau ca batranul nu are discernamant,caci accepta inclusiv monedele false fara sa protesteze.La fel ,daca acestia ii spuneau ca au platit deja,desi nu o facusera, el ii credea pe cuvint.Inainte sa moara batranul a ridicat ochii spre cer si a spus:O Allah am acceptat multe monede false de la oameni, dar nu i-am judecat nici macar o singura clipa in inima mea.Ma aflu acum in fata Ta,eu insumi fiind o moneda falsa.Te rog nu ma judeca!Atunci din cer s-a auzit g voce care i-a zis:
     Cum crezi ca este posibil sa judeci pe cineva care nu a judecat niciodata?

vineri, 9 aprilie 2010

Reviste lucru de mana




Aici am citeva reviste care imi plac foarte mult ,iar pe linga ca le admir bineinteles ca ma si inspir.O sa pun din fiecare cate ceva.Acesti saculeti umpluti cu flori uscate sau cu fan uscat se pun in camerele copiilor pentru a avea somn linistit.Am citit intr-o revista de medicina.


M-au dat gata aceste genti.De primavara,vara sunt excelente.

Prosoapele impodobite frumos cu punct in cruce.

Cine stie sa tricoteze...eu nu le am.

Spaniolii fac foarte multe cadouri la nasterea copilului cu tablouri cu numele lor.Indeosebi nasii pentru 
finuti,bunici pentru nepoti.






O pernuta cu flori de camp.Cu maci.








joi, 8 aprilie 2010

Rugaciune



Preabunule Mantuitor ma prostern cu nevrednicie in naintea TA la aceasta ora de dimineata din aceasta zi ,si aduc la picioarele Tale gindurile,problemele,planurile,familia si pe toata lumea aceasta.Miluiestene dupa mare milaTa.Deschide-ne ochii mintii ca sa vedem bunatatea Ta.Intelepteste Doamne copiii mei si a tuturor parintilor la timpul potrivit ingenuncheaza-i Tu la Picioarele Tale.Sadeste-le in inimile lor bunatate, blindete,credinciosie, ascultare de Tine si apoi de noi ca parinti ai lor.Te rog sa ramai cu toata lumea.  Aduti aminte de fiecare muritor si-l miluieste intoarce-ne pe calea Ta.Iti multumesc Doamne !Te rog sa miluiesti si pe sotul si copii mei .Amin
                                                              O zi binecuvintata tuturor!

miercuri, 7 aprilie 2010

Cuvinte de aur

        Cauta sa gindesti,
                aceasta este puterea omului,
    
        Cauta sa te joci,
               acesta este secretul tineretii,


        Cauta sa citesti,
               aceasta este comoara intelepciunii,


         Cauta sa fii prietenos,
                acesta este drumul spre fericire,


         Cauta sa rizi,
                aceasta este muzica sufletului,


          Cauta sa muncesti,
                 aceasta este masura multumirii,


          Cauta sa dai,
                 caci asa vei cistiga mai mult,


           Cauta sa te rogi,
                  aceasta este cea mai mare putere,


           Cauta sa iubesti si sa fii iubit,
                  caci acesta este lucru sfint.


            "Cauta si vei gasi!
               ( Sfinta Evanghelie dupa Matei 7,7)
           


    Cateva file din caietul meu jurnal pe care am incercat sa -l lucrez cu daruire cu pasiune cuprinzind reflexii,proverbe, cuvinte de aur...toate acestea adunate la un loc, in zile de sarbatoare,ori cind sunt cu moralul jos,sau cind am prilej de bucurie,sau pur si simplu vreau sa odihnesc dupa o zi grea ,imi iau caietul meu si imi gasesc placerea pe paginile lui.
                                                            O zi cu bucurie!






      







                

luni, 5 aprilie 2010

8 Minute

Iata si povestirea pe care am pregatito colegelor mele de servici.
Spune legenda ca o femeie saraca cu un copil in brate, trecand prin fata unui magazin a auzit o voce misterioasa din nauntru care o indemna :
Intra si ia-ti tot ce iti doresti,dar sa nu uiti lucrul cel mai Principal... Gandeste-te bine:dupa ce iesi,poarta se va inchide pentru totdeauna.Intra si foloseste momentul oportun,dar nu uita de lucrul cel mai Principal.Femeia intra in magazin unde a gasit multa bogatie.Fascinata de bijuterii,de atata aur,a asezat copilul jos, si a inceput sa adune cu nesat,tot ce putea si incapea in poalele ei.Vocea misteroasa se auzi din nou."Ai doar opt minute la dispozitie".
Terminate cele opt minute,femeia incarcata de aur si pietre scumpe, a iesit repede afara din magazin iar poarta
 s-a inchis...Abia ajunsa afara isi aduse aminte ca copilul i-a ramas inauntru, iar poarta ramase inchisa pentru totdeauna.Bogatia a durat putin iar disperarea a ramas infinita...
In cei 80 de ani pe care ii traim in aceasta lume, o voce din launtru nostru totdeauna ne avertizeaza..
Nu uita niciodata lucrul cel mai principal! Iar lucrurile cele mai Principale sunt:
Valorile spirituale,rugaciunea,bunatatea,tandretea,blandetea,dragostea,familia...
Insa castigul,bogatia,placerile materiale ne fascineaza atat de mult incat lucrul Pricipal totdeauna il lasam la oparte.Asa consumam timpul nostru lasand totdeauna de o parte esentialul "Bogatiiele sufletului"!
Niciodata sa nu uitam ca viata in aceasta lume este trecatoare,trebuie sa profitam de timpul pe care il avem la dispozitie dar fara sa uitam de lucrul PRINCIPAL...
                                             Va doresc o zi binecuvintata!

sâmbătă, 3 aprilie 2010

Un cadou de suflet

Cu totii suntem datori sa marturisim celor din  jurul nostru  cit bine ne-a facut noua Domnul!Dealtfel cred ca si noi la rindul nostru l-am cunoscut pe Dumnezeu datorita celor care la rindul lor s-au ocupat si ei de noi fie printr-o fapta buna, fie prin predica din fata altarelor,altii ne-au cintat, altii ne-au recitat poezii care ne-au intrat la suflet,in sfirsit fiecare si-au facut lucrarea dupa vrednicia lui.Am socotit caci si eu sunt datoare sa il marturisesc pe Domnul.Dar cui?Cind prea putini sunt preocopati de viata cea vesnica?Cind lumea este preocupata de lucruri cu mult mai principale.Cind la televizor sunt o sumedenie de stiri una dupa alta,cind oamenii alearga buimaciti in toate directiile dorind sa prinda ceva,sau sa afle ceva,sa mai cistige ceva.Cum sa te apropii de om cu cuvintul lui Dumnezeu caci daca te aude i se pare ca esti de pe alta planeta, sau din alt timp cine stie cite sute de ani oi avea si eu nu stiu.Si uite asa cuvintul Domnului ne gadila urechile si nu ne place sa auzim despre el.Din acest motiv ca sa nu supar pe nimeni dar sa si marturisesc oarecumva pe Hristos am ales pentru citeva suflete din jurul meu ca odata cu aceasta sarbatoare a Invierii sa primeasca din partea mea un mic cadou de suflet.E o idee care cred ca o puteti folosi orideciteori ati dori sa va apropiati cu sufletul de orice persoana careia doriti sa ii transmiteti ceva de suflet indiferent ca va este placuta dar cred ca ar avea efect chiar si unei persoane cu care aveti un conflict si nu stiti cum sa v-o apropiati.Cadoul care mi-a venit mie in gind arata asa:O ciocolata,o inimioara,si acum la alegere ,intre o poezie sau o povestire sau chiar un proverb.  Cred ca o sa le pot surprinde pe doamnele mele cu ceva placut.Povestirea pe care am aleso pentru ele o sa o postez data viitoare.Toate aceste lucrusoare impreuna cu o binecuvintare zisa in taina cred ca o sa aiba efect acolo in orice inima.Va spun tuturora ca HRISTOS A INVIAT!




vineri, 2 aprilie 2010

Oua de pasti 2010

Asa mi-au iesit mie  anul acesta ouale de Pasti.Si sunt foarte incintata de ele.O inima vesela este un leac minunat.
                                                         Hristos a Inviat! 








            

                                       
                                                           Sarbatori fericite!!!

joi, 1 aprilie 2010

Mama, pe Golgota


                    Mama, pe Golgota iata, cita lume-i adunata
                    La Isus privesc gramada rastignirea sa I-o vada.

                    Mama, mama,de ce oare, oamenii-s ca niste fiare,
                    N-au nici mila nici rusine de cel ce le-afacut bine?

                    Mama, uite Maica Sfinta mainile cum isi framinta,
                    Cum se roaga si cum plinge si de crucea Lui se stringe.

                    Mama mama de ce oare inima din ei nu-i doare
                    Cum se mistuie si moare viata cea mai iubitoare?

                   -Fiul meu, in suferinta este-o tainica cerinta
                    Si in chipul patimirii este Pretul Mintuirii.

                    Taina asta indurerata  ai s-o intelegi tu-odata
                    Dar pina vei fi in stare ai sa versi lacrimi amare.

                                                            Traian Dorz

Gusulita rindunicii

          - De ce tine Domnul Isus la rindunica mai mult ca la toate pasarile, mosule?
          -Pai nu ti-am spus eu intimplarea cu gusulita rindunicii?
          -Nu, mosule.
          -Ia uita-te la rindunica asta care cinta colea in nuc:vezi tu gusulita ei aia rosie?
          -O vad bunicule.
          -Mai demult gusulita ei era alba.Stii tu de cind este rosie gusulita rindunicii?
          -Nu, mosule, te rog spune-mi!
          -Pe cind Domnul nostru Isus Hristos era rastignit pe cruce, iar pe capul Lui oamenii cei rai pusesera cununa cea de spini ascutiti, toate pasarelele erau triste si taceau ascunse fiecare pe unde putuse.Inimioarele lor erau pline de durere vazind pe Domnul Isus cum Se chinue cu cuiele in mainile si picioarele Lui cele sfinte;si cu cununa cea de spini ascutiti pe cap.Era tare cald si pe fruntea Domnului Isus singele se amesteca cu sudoarea,facind sa-l usture si mai tare ranele Lui . De nicaieri nu adia nici un vint ca sa-l mai racoreasca pe Domnul.
Atunci la rindunica ,vazindu-l pe Domnul Isus rastignit, i s-a umplut inima de mila,pentruca Domnul o facuse si pe ea la inceput.Si venind,zbura in jurul capului Sau,facandu-i racoare cu aripioarele ei.Domnul Isus a ridicat ochii si a binecuvantat pe randunica zicand:
            Binecuvantat sa fie oricine alina durerea cuiva!
            Apoi randunica,zburand in jurul fruntii Mantuitorului,a vazut ca dintre toti spinii cei rai,unul era mai ascutit si il intepa dureros pe Domnul deasupra ochiului Sau cel bun.Acela Il durea mai tare.Atunci falfaind usor din aripioarele ei,randunica se apropie cu grija si cu ciocul ei smulse ghimpele dureros din fruntea cea insingerata a Domnului.In clipa aceea insa un strop de  sange din fruntea Mantuitorului se prelinse de pe ghimpele ascutit si se lipi de gusulita cea alba a randunicii.Si gusulita ei se facu rosie de tot.Atunci Domnul Isus,simtind o mare usurare si o mare magaiere,privi cu toata dragostea la randunica si zise:
     -Binecuvantata sa fii tu,sfinta pasarica !...Si binecuvantat sa fie de o mie de ori acela care nu uita pe binefacatorul sau in cele mai grele clipe ale lui,ci il cauta si ii alina suferintele!
De atunci este sfanta si binecuvantata randunica.Si de atunci gusulita ei  este rosie, iar amintirea faptei ei va fi pomenita mereu.Cu aceasta povestire mi-am trimis copiii la culcare in aceasta noapte din saptamina mare a sfintelor Patimi ale Domnului .

                                                             din povestirile fr.Traian Dorz