Sunt intr-o calatorie nesfarsita in eternitate si mai am destul timp sa comunic cu mine si cu cei din jur.
marți, 4 mai 2010
Carbuni aprinsi
Atunci cand cineva nu ne da pace si se agata mereu de viata noastra daca avem prilejul ar fi bine sa rezolvam problema cat mai pasnic cu putinta.Aceasta povestioara am gasit-o cu ceva timp in urma asa ca m-am indragostit de ea si v-o daruiesc si voua tuturor .
Erau odata doi vecini,unul bun si celalalt rau.Vecinul rau punea pe copil sa dea gunoiul peste gard,in curtea vecinului bun.Vecinul bun rabda nu zicea nimic,se ruga lui Dumnezeu pentru el,dar odata a cumparat un cos nou si l-a umplut cu cele mai frumoase fructe din gradina.
Apoi,i-a dat copilului sau acest cos sa-l puna in curtea vecinului rau.
De ce mi-ai dat cosul cu fructe?intreba vecinul rau.
Fiecare da ce are mai bun zise gospodarul cel bun.
Aceasta se numeste metoda carbunilor aprinsi:sa faci bine celui ce-ti face rau si castigi astfel un suflet.
O saptamana frumoasa!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
Miroase asa de bine la tine pe blog...merele si portocalele...si cafeaua din spatele cosului. Iar povestea ta este cu adevarat inteleapta.
Ita o povata vrednica de un intelept. Multumesc...
Rodica am pus aceasta masa pentru tine din tot sufletul!Sa-ti fie de ajutor!
Foarte educativa povestioara. Cosul cu fructe e super.
Am venit sa-mi iau un mar...
Denisia chiar lucrurile mici au valoare.Asa este si povestioara mica dar cu anteles mare.Si mie mi-a atras atentia acest cos.Ati multumesc de vizita!
Cand tu ai trecut pe aici eu dormeam.N-am stiut ca ma vizitezi!Draga Rodica sa ai o zi dintre cele cu bucurie!
Trimiteți un comentariu