sâmbătă, 17 aprilie 2010

Sase pui si-o biata mama




Intr-un timp o randunica,avea-n cuibu-i sase pui
si privea la ei sarmana,ca la chipul soarelui.

 De cu zori si pana-n seara,alerga pe deal  pe vai
alerga ca sa adune hrana pentru puii sai.

De iubire nu odata s-a culcat ea nemancata 
Dar destul de fericita ca nu s-antamplat nicicand,

Dintre pui s-adoarma vreunul,ars de sete sau flamand
Nici n-a fost mai mandra mama decat ea-ntre randunici.

Cand vazu-ntr-o zi ca puii ,se facusera voinici
Nici n-a mai avut rabdare pana cand pe fiecare

Pui, nu l-anvatat sa zboare, incotro voiau sub slava
Randunica istovita a cazut in cuib bolnava.

Si cu ochii plini de lacrimi zise celor sase pui
Dragii mamei eu de-aseara simt in inima un cui.

Aripile greu ma dor si nici vorba sa mai zbor,
Dumnezeu mi-a dat putere,oricand am avut nevoie,

Sa adun intr-una hrana numai numai pentru voi.
Astazi fiindca sunt bolnava dragii mamei se cuvine,

Mari cum v-a crescut maicuta,sa-ngrijiti si voi de mine.
Si ca nimeni dintre pui, sa nu simta ca mi-e rob,

Sa-mi aduca fiecare zilnic numai cate-un bob.
Ale voastre sase boabe milostive ma vor tine,

Pana cand o vrea Domnul sa ma faca iarasi bine.
Ascultand cuvantul mamei au zburat cei sase pui

Si-au adus vreo sase zile,fiecare bobul lui.
Mai departe ansa puii beti de-al slavilor analt,

Fiecare avand credinta ca-i aduce celalalt.
N-a adus niciunul bobul si uitata mucenica,

A murit an cuib de foame cea mai sfanta randunica.
A ramas de-atunci povestea trista,neluata-n seama,

Orisicui ai vrea s-o spui ca o mama poate creste ,
Sapte opt sau zece pui ansa zece pui adesea,

Dupa cum bag eu de seama 
Nu pot toti hrani o mama.
AMIN.(Vasile Militaru)
O zi binecuvantata!







2 comentarii:

gianina spunea...

A fost prima poezie pe care am spus-o la prima mea serbare la scoala, in clasa I. Plangeau toate mamele ... si acum inteleg de ce!

corina spunea...

Gianina e o adevarata lectie pentru orice copil fie el si mare.