Filipeni 4:13

Pentru ca de astazi am intrat in perioada postului cel mare, m-am gandit ca ni se potriveste un cuvant de intarire.

Dar pana sa jungem la el vreau sa aduc cateva perle ale parintelui Arsenie Boca cu privire la post.

Postul e vechi si incepe odata cu omul.( din toti pomii puteti sa mancati, doar din pomul din mijlocul raiului sa nu mancati sau sa va atingeti de el  ca veti muri. Fac. cap. 3)

E prima porunca de stapanire de sine.

Postul si rugaciunea sunt doua mijloace prin care curatim firea de patimi.Toti oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu si-au smerit  sufletul cu rugaciune si post.Si Iisus a postit 40 de zile, punand postul incepatura a vestirii Imparatiei lui Dumnezeu, desi Lui nu-I trebuia, fiind nepatimas.

Cu trupul nu putem trata decat prin post.El nu stie si nu recunoaste convingeri.De aceea el trebuie uscat incet si cu socoteala, fiindca, in mocirla uscata, porcii patimilor nu mai vin sa se scalde.

Un organism topit cu postul nu mai are putere sa schimbe convingerile constiintei.

Mai bine de jumatate din numarul patimilor sunt ale mintii.Postul lucreaza si asupra acestora. E lucru de mirare, zice Ioan Scararul, ca mintea fiind netrupeasca, de la trup se spurca si se intuneca si ca, dimpotriva

cea nematerialnica de la tarana se subtiaza si se curata.Ochii vad lucrurile, mintea vede gandurile.

Ma gandesc ca muti dintre noi suntem slabi in credinta si slabutei in putere si este nevoie sa ne intarim cu cuvinte de la cei care au ascultat de Domnul dar si  de pe paginile sfintei scripturi.

Chiar daca am o multime ganduri sau idei care sa-mi puna piedica unui post cu folos, ma inarmez cu cuvantul apostolului Pavel din Filipeni cap.4:13.

Cu aceasta ocazie va doresc tuturor un post cu folos si binecuvantat!

Printre picaturi...

Va invit sa va delectati si dumneavoastra cu cateva imagini colorate, elegante, placute, linistite,ordonate stari care ar trebui sa ne stapaneasca inimile in fiecare zi.

Saptamana aceasta am reusit sa mai lucrez la petecelele crosetate pe care le am in lucru.In final m-am razgandit in privinta culorilor. M-am hotarat sa introduc cat mai multe nuante pastelate.Imi plac in mod deosebit culorile deschise luminoase!

Ieri mi-am aruncat putin ochii si printe reviste.Nu am mai facut-o de foarte mult timp....

Cu mult timp in urma am facut curatenie la reviste si le-am asezat intr-o cutie si le-am pus undeva sus de tot in fundul dulapului.Ieri cautand ceva pe-acolo am dat de cutie si m-am pus pe rasfoit.Mi-a trecut o ora pe nesimtite.Am facut si cateva poze asa ca, le-am adus aici.

De cand am venit in Spania si am gasit acest gen de dulapuri mi-au placut intotdeauna.

In dormitorul nostru ne-am facut si noi unul tot in acest gen adica in perete. Este atat de util incat cei care nu au nu isi pot imagina cat este de bun. In primul rand este foarte incapator ( cutii, incaltaminte, haine, valize etc) bineinteles cu masura toate acestea.Apoi nu trebuie mutat si ridicat pentru a face curatenie sub si dupa el.

Iar o alta utilitate pe care o are este aceea ca este aspectos.

Aici o camera curata pentru  scolarei.

Iar aici, patratelele crosetate.Am ajuns undeva pe la treizeci.:)

Si, aici ma opresc si va doresc un sfarsit de saptamana cald! :)

Versetul saptamanii a opta

Aseara am mai urmarit inca un episod din emisiunea " Comanda e la mine". Nu stiu daca sunteti amatori ai acestei emisiuni, eu una o urmaresc deoarece pot trage anumite invataturi .

Toate episoadele pe care le-am vazut pana acum, mi-au provocat tot felul de intrebari.Ele imi vin atat din partea parintilor care au probleme cu copiii lor cat si din partea parintilor fericiti care au copii extraordinari.

Un prim punct pe care l-am observat este ca acei tineri a caror parinti au probleme intre ei, si copiii au scapat de sub control.Dar am intalnit cazuri unde tinerii au ambii parinti si tot se lovesc de probleme grave.

Versetul pe care l-am ales pentru astazi este un semnal care ne atentioneaza pe noi ca parinti sa luam atitudine corecta fata de copiii pe care ii avem in visteria familiei noastre. 

Versetul este acesta:

M-am tot gandit la greutatea acestui verset si la deznodamantul pe care ni-l pune in fata.

Pana la urma cautand prin toate cotloanele posibilitatilor si imposibilitatilor gasesc de cuviinta ca parintele trebuie sa aiba ultimul cuvant in fata unui copil mai ales in perioada critica a adolescentei.

Iar copilul spunea pr.Paisie Aghioritul, trebuie sa simta sfaturile ca pe o mare necesitate, mai ales in varsta critica  pentru, a nu aluneca pe povarnisul cel dulce al placerilor lumesti care umplu sufletul de neliniste si il departeaza de Dumnezeu pentru vesnicie.

Copiii trebuie sa inteleaga ca pana la terminarea studiilor lor, pana atunci cand isi vor lua diploma si pana cand se vor maturiza si vor ajunge oameni in toata firea, au trebuinta de o oarecare ingradire.Pentru ca de se vor schilodi chiar si numai o singura data, se vor distruge.

Trebuie sa simta ingradirea  ca pe o nevoie, ca pe o binecuvantare a lui Dumnezeu, si astfel sa fie recunoscatori parintilor lor pentru aceasta.Sa inteleaga  ca ceea ce fac parintii o fac din dragoste.

Sa incercam sa ne luam rolurile in serios parinti si copii pentru ca sa putem sa ne modelam impreuna dupa voia lui Dumnezeu si spre binele nostru a fiecaruia.

Sa aveti un inceput de saptamana binecuvantat!

Mozaic

Iata am pregatit si eu pe fuga cadoul cu care vreau sa ma prezint la Masa prieteniei  unde gazda mare este Adriana ( dardindar).

O felie de tort pentru toti cei prezenti, ravasele va aduc in dar un cuvant despre prietenie, iubire si tot ce va incanta sufletul.Biletelul este pentru cei tineri daca avem si tineri prin preajma.Iar la final am pregatit si paharele cu compot de cirese....

Ce ziceti merge?

Masa prieteniei!

Adriana de la Dardindar, ne invita la masa prieteniei care va avea loc maine la ora amiezii.

Toti cei doritori de o intalnire asa ca intre prieteni suntem asteptati cu drag.Va invit sa mergem cu totii sa o onoram cu prezenta!

                                                O seara frumoasa!

In jurnal....

Maine 18 februarie se implineste un an de cand tatal meu a plecat sa se intalneasca cu lumea cea noua a vesniciei.Noi nu cunoastem acest fel de lume dar, cuvantul lui Dumnezeu ne-o demonstreaza si ne spune ca ea exista.
Sa revin putin la tata.
Imediat dupa inmormantare, la scurt timp m-am intalnit cu el in vis.Parea ca a venit acasa si cand l-am vazut, l-am cuprins in brate iar pentru ca eram constienta in vis ca el murise, l-am intrebat cum este acolo unde s-a dus.
Mi-a raspuns ca este bine de trei ori a accentuat acest bine.Si acest vis m-a linistit foarte mult.
Apoi cu timpul am mai avut unul, in care tatal meu se afla intr-o biserica care era in constructie, el aflandu-se pe o schela inalta sus de tot unde este cupola bisericii.Si a inceput sa ma strige de acolo.
Corina uita-te unde m-am urcat! uita-te unde m-am urcat!
Si cand mi-am ridicat privirea sa-l vad, deasupra lui se vedea bolta cerului pictata foarte frumos cu Maica Domnului, multe stele si sfinti.Ma uitam la tata si vedeam cerul deasupra lui. Tare m-a intarit si acest vis....
O data, eram la servici si eram destul de presata de timp fugeam dintr-o parte in alta,si ma  straduiam sa termin cat mai repede. Deodata imi vine tata in gand si am inceput o convorbire cu el.
Noaptea sau mai bine zis spre dimineata urmatoare l-am visat.Parea ca a venit la noi, sa ne m-ai vada.Deodata se intoarce spre mine si exclama: Ce sprintena esti Corino....iar eu am facut legatura imediat cu ceea ce se intamplase inainte cu o seara....m-am minunat de unde stia tata cum eram eu in acele momente la servici....
Dar sunt sigura ca atunci cand  vorbisem cu el in gand, tata era prezent spiritual si ma vazuse....:)
In jurnal, mi-am scris toate visele care le-am avut cu tata si bineinteles ca le-am povestit mai amanuntit.
Imi prinde tare bine acest jurnal.In cate-o seara il rasfoiesc si retraiesc anumite clipe.....
De maine incep Sambetele de rugaciune pentru morti.
Daca aveti parinti, frati, rude,vecini sau  prieteni sau ati cunoscut oameni care nu mai sunt de mult timp printre noi si poate nu mai au rugatori pentru ei, faceti o jertfa (atat fizic cat si o paine, sau o coliva, sau cateva placintute) si mergeti la rugaciunea de sambata seara sa ii pomenim inaintea lui Dumnezeu.Parintele aici la noi in Alcala face rugaciunea de parastas atat de frumos, incat parca nu ai vrea sa se mai termine....
                    Draga Doamne te rog sa rasplatesti pe tata cu viata vesnica acolo langa Tine!
                                                        Sa aveti o zi minunata!