-A face pe plac omului tau celui vechi, adica a-l iubi pe omul tau cel vechi.Si lacomia pantecelui si egoismul si incapatanarea, si invidia se trag din iubirea de sine.Si, vezi, unul din iubire de sine cauta confortul, tihna personala, fara a tine cont de nimeni.Altul se ingrijeste cu meticulozitate de mancarea sa, de somnul sau, ca nu cumva sa pateasca ceva cu sanatatea. Altul cauta sa fie luat in seama, sa fie apreciat de ceilalti: putin sa nu-i dai importanta sau sa nu-i faci voia, ca reactioneaza imediat:"De ce nu m-au bagat in seama? iti spune.Am sa le arat eu lor!".Mai, mai infricosator lucru este iubirea de sine!
Astazi, mai mult sau mai putin, la cei mai multi oameni exista iubire de sine, nu au duh de jertfa.A patruns duhul lui: "Sa nu patesc eu ceva rau".
-Gheronda, o sora imi face greutati.
-Stii ce se intampla? Multi vad ce greutati le fac ceilalti, iar nu cu ce ii ingreuiaza ei pe altii. Au pretentii numai de la ceilalti, nu si de la ei insisi.Insa logica vietii duhovnicesti este sa cercetezi cu ce anume ii ingreuiezi tu pe ceilalti si nu cu ce te ingreuiaza altii pe tine;sa vezi ce anume il odihneste pe celalalt, iar nu ce te odihneste pe tine.Oare pentru odihna am venit in aceasta viata? Pentru viata comoda? Nu am venit in acesta lume ca sa petrecem bine ci ca sa scuturam de pe noi tina pacatului si sa ne pregatim pentru cealalta viata.
-Din ce cauza Gheronda nu-mi gasesc intotdeauna pacea?
-Nu te-ai eliberat inca de sinele tau, ci esti sclava omului tau celui vechi.Cauta sa-ti arunci sinele, caci altfel te va arunca el pe tine. Cel care are iubire de sine nu poate avea odihna, pace sufleteasca, fiindca nu este liber launtric.
-Gheronda teoretic imi dau seama cum trebuie sa fiu, in practica insa...
-Punerea in practica este dificila fiindca prin asta il constrangi pe omul cel vechi.Dar daca nu-l constrangem cu sarguinta pe omul nostru cel vechi, el ne va arunca in aer zidirea noastra duhovniceasca.
IUBIREA DE SINE
MAMA TUTUROR PATIMILOR
Patimi si virtuti (Paisie Aghioritul)
O seara binecuvantata!
11 comentarii:
Scaparea de aceste patimi izvorate din iubirea de sine nu se poate face decat in momentul in care constientizam trairea sfantului apostol Pavel care zicea: "de acum nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine". Cand traiesti pentru Hristos si ai trupul cu adevarat templu al Duhului Sfant, nu te mai iubesti deloc.
Draga Corina, fii binecuvantata pentru aceasta postare.Imi este de mare folos.
Cat despre fotografie, este plina d eliniste si bucurie.
Parinte,asa este eu am descoperit vara aceasta ca tocmai aici e problema mea.Inca nu am inceput sa ma micsorez pentru ca sa poata Domnul Hristos sa creasca.
Bat pasul pe loc, sau mai rau...
Adriana cartea mi-a venit la fix, exact pentru a ma reorienta pe drumul cel bun.Ma bucur ca ti-au fost de ajutor randurile.:)
Vorbe frumoase, vorbe de duh, cum obisnuiesc sa citesc de cate ori intru la tine. Te imbratisez ! Sa ai o zi frumoasa!
f frumos
La multi ani, Corina, la inceput de an bisericesc!
Adevarate zisele tale, comori de suflet draga Corina!
Frumos ai spus:
Punerea in practica este dificila fiindca prin asta il constrangi pe omul cel vechi.Dar daca nu-l constrangem cu sarguinta pe omul nostru cel vechi, el ne va arunca in aer zidirea noastra duhovniceasca.
Cu pace si bucurie sa iti implinesti ziua de azi draga mea!
Karma,fi binevenita!:)
Adriana,Doamne ajuta!La fel iti doresc si eu tie!:)
Elena, toate cuvintele sunt frumoase atunci cand dorim sa deschidem drum sufletului.Eu multumesc tuturor celor care impart cuvintele Domnului in aceasta familie virtuala a internetului!:)
Dumnezeu sa va binecuvinteze pe toti care ati trecut pe-aici!
Aţi ajuns acasă, draga mea?
De abia aştept să scoţi frumuseţi din "tolbă"...!
Te îmbrăţişez!
Mariana, nuuuuuuu!
Plecam Vineri dimineata daca ajuta Domnul!:)
Drum bun, draga mea, sunteţi pe drum acum...Maica Domnului să va poarte de grijă!
Trimiteți un comentariu